”Cel care nu refuză tot ce-l momeşte-n jur Un sclav e al dorinţii şi-o victimă-a durerii. Tu sufletul păstrează-l mereu desprins şi pur. Să nu cazi în capcana amară a plăcerii.” Omar Khayyam, ”Suprema înțelepciune – detașarea”
„E-n zori, e frig de toamnă, Şi cât cu ochii vezi Se-ncolăceşte fumul, Şi-i pâclă prin livezi. Răsună, trist, de glasuri Câmpiile pustii, – Şi pocnet lung, şi chiot S-aude-n deal la vii. C-un zmeu copiii aleargă, Copil, ca ei, te vezi, Şi plângi… şi-i frig de toamnă… Şi-i pâclă prin livezi.” George Bacovia, ”Alean”
„Cine iubeşte nu ştie nicicând ce iubeşte Şi nici nu ştie de ce iubeşte, nici a iubi ce va să însemne… A iubi este începutul inocenţei Iar deplina inocenţă înseamnă a nu gândi…” Fernando Pessoa
„În ceea ce privește dragostea, cuvintele fac minuni: nicio inimă nu rezistă farmecului lor.” Jean de La Fontaine
”Vrednice doamne, frumoasă faptă e să nimerești la țintă, când ținta-i neclintită, dar ceea ce e uimitor de-a dreptul e să ochești într-însa când îți apare din senin și nu-i asemenea celorlalte. Desfrâul și viața spurcată a preoțimii, țintă statornicită de aprige săgeți, nu-i greu să-ți dea prilej s-o vorbești de rău, s-o scarmeni și s-o împungi, de-ți vine la îndemână. Și tocmai de aceea, deși socot și eu c-a nimerit din plin mireanul nostru când a tras în popă batjocorindu-l pentru fățarnica milostivire a călugărilor care dau săracilor lături ce-s bune de aruncat sau de dat la porci, tocmai de aceea, zic, socot că-i mai vrednic de laudă omul de care mi-am amintit ascultând povestea de adineauri și despre care voi vorbi numaidecât.” Giovanny Boccaccio, ”Decameronul”
„Aşa cum gelozia îl obseda pe Proust, eu eram obsedată de potenţialităţi, misterele vieţilor neînflorite, ale obscurităţilor şi ale greutăţii inerte a lui Saturn! Şi aşa cum durerea etern recurentă a geloziei îl excita pe Proust până la paroxismele iluminării, analizei, cercetării, această durere a dificultăţii recurente de a-i scoate pe bărbaţii mei doar pe jumătate vii din cavernele lor a trezit în mine paroxisme de furie, disperare şi tenacitate.” Anaïs Nin
”Unde ești acum, ce faci, ce gânduri cuiele-și înfing uninând în scânduri ridicarea unei lungi bărăci, sub cer lângă ne-ntâmplatul șantier? Tu lângă pământ, eu lângă nouri, tu lângă tăcere, eu lângă ecouri, tu lângă bătaia grea răsărită din inima mea, eu lângă bătaia mută a secundei smulsă din minută.” Nichita Stănescu
„Nu va vorbi niciodată, nu va ierta, nu va întinde niciodată mâna, va rămîne de-a pururi în acest prezent îngheţat. Totul este suspendat în aşteptare: copacii de toamnă, cerul de toamnă, trecătorii anonimi. Printre sălciile de la malul lacului, o biată mierlă cam nebună cântă, deşi nu e timpul ei. Un stol de porumbei deasupra caselor; fragmente de libertate, de hazard, o algebră incarnată. Şi venind nu se ştie de unde, mirosul înţepător de frunze arse.” John Fowles
”Am alungat mereu, de când ai plecat, toate gândurile care mi-arătau piedicile care sunt, care vor fi, în calea noastră. Bucuria mea de a ști că exiști, că te gândești la mine, că am gândurile și scrisorile tale era încântătoare, mi-era necesară, mi-era suficientă. Și acum scrisoarea ta. Nu, dragul meu, cred că e mai bine să nu fim gravi, să nu așteptăm nimic, să mergem de mână în ploaie, în vânt, să fim fericiți că suntem o clipă împreună.” Cella Serghi /
„O mare dragoste este de neconceput fără o mare inteligenţă; inteligenţa este egală cu profunzimea sufletului; iată de ce sufletele mari ating culmile umanismului; tot ele sunt şi mari inteligenţe.” Ivan Goncearov
„Poate că una dintre cele mai mari bucurii simţite de sufletele meschine, de fiinţele inferioare este să păcălească sufletele alese, să le prindă într-o cursă oarecare.” Honoré de Balzac
”Nu cheltui-n tristeţe părelnica ta zi! Pe drumul nedreptăţii să-ţi fie calea dreaptă. Şi pentru că la capăt neantul ne aşteaptă, Închipuie-ţi că nu eşti – şi liber ai să fii.” Omar Khayyam, ”Suprema înțelepciune – detașarea”
”De aceea, auzindu-mi povestea, nădăjduiesc că pe viitor veți fi cu mai multă luare-aminte în răspunsurile voastre la întrebările ce vi se vor pune. Trebuie să știți, prietene dragi, că după cum prostia îl nenorocește adesea pe om și-l duce la sapă de lemn, tot așa înțelepciunea îl scapă pe înțelept de cele mai cumplite neajunsuri și-l pune la adăpost de rele. Că prostia îl poateaduce pe om la sapă de lemn e lucru dovedit, și pilde despre aceasta poți întâlni la fiecare pas; de aceea nu-i cu cale să vi le înșir și eu acuma, când bine știm că, zilnic, și-o mie poți vedea. Am să vă arăt în schimb, cu o mică istorioară, cum izbutește înțelepciunea să scoată omul din impas.” Giovanni Boccaccio, ”Decameronul”
”De va veni la tine vântul Purtând povestea mea amară Jelitul lui să nu te-nfrângă, Mustrarea lui să nu te doară! Nu-i vina ta… aşa e scrisă Nemilostiva lege-a firii Sărutul otrăvit al brumii Omoară toamna trandafirii. Şi cine s-ar opri să plângă O frunză veştedă-n cărare, Când codrii freamată alături Şi râd în răsărit de soare?” Octavian Goga
„Atât în neliniştea dureroasă cât şi în dorinţa fericită, iubirea este cerinţa unui tot. Ea nu se naşte şi nu rezistă decât dacă o parte rămâne de cucerit. Nu iubim decât ceea ce nu posedăm în întregime.” Marcel Proust
