Wallflowers

”Şi adăogi privindu-mă cu ochi calzi: – Ţi-i drag la noi, gândăcelule? Când vei fi om cu greutate şi cu necazuri la târg, adu-ţi aminte şi de noi, că-i frumos şi pe-aici… Apoi, dragă frate, aceasta a fost cea din urmă prietinească rătăcire cu bunicul, cea din urmă lecţie pe care mi-o da acest om tare, cu suflet blînd şi simplu. Aş fi putut să-ţi spun şi mai multe – dar la ce-ar fi folosit atîtea amănunte? E prea destul poate şi atîta – şi din ce ţi-am spus, vei înţelege multe lucruri, multe apucături de ale mele, şi mai ales această nestăpînită dorinţă a mea de pribegire, prin locurile noastre, prin munţii noştri, prin văile noastre, prin câmpiile noastre, prin această ţară a năcăjitului plugar.” Mihail Sadoveanu, ”Sfaturi vechi”

“How hurtful it can be to deny one’s true self and live a life of lies just to appease others.” June Ahern

”Oricine doreşte să fie un filosof practic s-ar cuveni să fie capabil să arate raiul şi iadul în Microcosm, şi să găsească în Om orice lucru care există în cer şi pe pământ, astfel ca lucrurile corespunzătoare unuia sau altuia să-i apară doar ca unul singur, separate prin nimic altceva decât prin formă. El trebuie să fie capabil să întoarne exteriorul spre interior; această artă, însă, el nu o poate dobândi decât prin experienţă şi prin lumina Naturii ce străluceşte înaintea ochilor oricărui om, dar care este văzută de puţini dintre aceştia.” Franz Hartman, ”Paracelsus, viața și învățătura”

”S-ar putea întâmpla fel de fel de miracole, continuase el fără s-o privească. Dar trebuie să te înveţe cineva cum să le priveşti, ca să ştii că sunt miracole. Altminteri, nici măcar nu le vezi. Treci pe lângă ele şi nu ştii că sunt miracole. Nu le vezi…” Mircea Eliade

”Şi-am zis: „Plăteşte-mi vrerea prin cuvinte, duh fericit, şi dă-mi dovadă vie că pot răsfrânge-n tine ce-am în minte”. de ce n-alină vrerea mea, blajine? Eu n-aş mai sta ca să-ţi aştept suspinul, de-n tine-aş fi, precum eşti tu în mine.” Dante Alighieri, ”Divina Comedie”

”Boierul sta pe patul cel mare, sub culme, şi tremura într-un cojoc. Privea cu ochii blînzi la Năstase şi parcă ar fi vrut să-i spuie ceva; dar vizitiul nici nu se uita la el şi sfătuia cu pădurarul. Iar cuconul Lupaşcu se gândea că brutele care se îmbată, scuipă şi suduie, tot au oleacă de inimă. Îndură palme şi umilinţi, – şi iartă.” Mihail Sadoveanu, ”Sluga” (”Dureri înăbuşite”, 1904)

“To ask a man whether or not he has a girlfriend is to talk about his sex life. If you disagree with that, then how in the name of God do you differentiate between a man’s girlfriend and a girl that is a friend to the man?” Mokokoma Mokhonoana, ”The Use and Misuse of Children”

”Pân’ ce zorii vor miji Prin palat vom hoinări. Şi acestui pat de nuntă Vom ursi menire sfântă , Ca întreaga lui rodire Să trăiască-n fericire. Cele trei perechi să-şi fie Credincioase pe vecie. Peste prunci să nu se-abată Pacostele niciodată; Bot de iepure , gât strâmb, Mână-ntoarsă, trup scălâmb, Semne ale piezii rele… Să-i ferim pe prunci de ele. Şi-acum, zânelor, plecaţi; Rouă limpede-adunaţi. Şi cu bobul ei curat Pace-aduceţi în palat. Iar stăpânii s-aibă parte De mărire pân’ la moarte. Hai, zburaţi! Nu mai staţi! Şi-n zori iarăşi v-adunaţi.” William Shakespeare, ”Visul unei nopți de vară”