Nicu Alifantis – ”Aproape liniște”

<>

”Norii-s de argint și zboară departe
cerul e-nalt, tăiat în cleștar
noaptea-i o perdea și în fereastra mea
doar umbre care încet dispar.
când nu ești aici e camera goală,
e timpul leneș, mult prea lung
deloc nu mi-e somn,
Și-n loc să adorm
încerc cu gândul să te-ajung.
se-nseninează cerul departe,
ceața dispare ruptă în fâșii.
străzile-s pustii dacă tu nu vii,
degeaba-ncepe, începe o nouă zi.

refren:
nu te-ndepărta, nu mă mai lăsa
singur să te-aștept.
nu te răzgândi, nu mă ocoli,
nu mai fugi.

nu te-ndepărta, nu mă mai lăsa
singur să te-aștept.
nu te răzgândi, nu mă ocoli,
nu mai fugi.

și e liniștea iar
prea aproape de mine,
prea triste visele îmi sunt.
de ce nu ești aici
să-ți pot vorbi,
să îmi vorbești,
s-apropii cerul de pământ.
și e liniștea iar
prea aproape de mine
de ce n-auzi chemarea mea?
te strig mereu,
te strig în gând
și inima mea ca un ceas bătând.
se înseninează cerul departe.
ceața dispare ruptă în fâșii,
străzile-s pustii dacă tu, tu nu vii
degeaba începe, începe
o nouă zi.

refren x 4”