“Man is an everlack, an infinite withoutness, afloat on an apparently endless ocean of apparently endless indifference to individual things. Obscurely he sees catastrophes happening to other rafts, rafts that are too distant for him to determine whether they have other humans aboard, but too numerous and too identical for him to presume that they have not.” John Fowles, ”Áristos”
„Omul este o lipsă veșnică, o absență infinită, plutind pe un ocean aparent nesfârșit de indiferență aparent nesfârșită față de lucrurile individuale. În mod obscur, el vede catastrofe petrecându-se cu alte plute, plute care sunt prea îndepărtate pentru ca el să poată determina dacă au și alți oameni la bord, dar prea numeroase și prea identice pentru ca el să presupună că nu au.” John Fowles, ”Aristos”
“You must make, always. You must act, if you believe something. Talking about acting is like boasting about pictures you’re going to paint. The most terrible bad form.” John Fowles, ”The Collector”
“I read and I read; and I was like a medieval king, I had fallen in love with the picture long before I saw the reality.” John Fowles, ”The Magus”
„Nu va vorbi niciodată, nu va ierta, nu va întinde niciodată mâna, va rămîne de-a pururi în acest prezent îngheţat. Totul este suspendat în aşteptare: copacii de toamnă, cerul de toamnă, trecătorii anonimi. Printre sălciile de la malul lacului, o biată mierlă cam nebună cântă, deşi nu e timpul ei. Un stol de porumbei deasupra caselor; fragmente de libertate, de hazard, o algebră incarnată. Şi venind nu se ştie de unde, mirosul înţepător de frunze arse.” John Fowles
”Acea primă întâlnire, acel misterios, cum să spun, mesaj al luminii ei adresat umbrei mele m-a obsedat săptămâni în șir.” John Fowles
”Blocat de viruși recurenți Ținut ca la închisoare Din drag scrijind pentru studenți Am scris: Eliberare! Cum soarta a zâmbit mereu La omul singuratic, Un dar primit la rândul meu M-a scos de pe jăratic. Minune-nfiripată din tainele gândirii Copila zămislită in tehnica luminii A rupt din lanțuri grele lacătul tăcerii Comunicând iubirea în zborul primăverii.” Nicolae Frigioiu
