Wallflowers

“It is impossible to trip and fall while walking slowly.”

Mokokoma Mokhonoana

”Toţi dracii începură ca-ntr-o baie
De fum, ca înecaţi, prin colţuri să tuşească.
Iadul se umfla de aburi de pucioasă
Şi apăsarea a crescut peste măsură,
Că neteda întinsa scoarţă pământească,
Oricât de groasă, trebui la urmă să plesnească.
Şi-acuma ai un adevăr în plisc:
Ce-a fost străfund, e astăzi pisc.
Învăţătură iei, din tot ce-am spus,
Să-ntorci ce-i jos, s-ajungă sus.
Noi cei ce slugi acolo jos am fost
În liberul văzduh găsirăm rost.
Vădita taină de păstrat
Numai târziu s-a revelat.”

Johann Wolfgang von Goethe, ”Faust”

“Moartea e o ipoteză până în momentul când omul se pomenește în brațele ei, fără nici o speranță de întoarcere.”

Liviu Rebreanu, ”Adam și Eva”

“Probabil, pentru a fi real, trebuie să exiști nu în conștiința ta, care e așa de nesigură, sub influența, de exemplu, a somnului, când nici tu nu știi dacă ești viu sau nu, ci în conștiința altui om. Și nu pur și simplu a unui om, ci a celui pentru care e important să știe că tu exiști.”

Mikhail Shishkin

“When he shall die,
Take him and cut him out in little stars,
And he will make the face of heaven so fine
That all the world will be in love with night
And pay no worship to the garish sun.”

William Shakespeare, ”Romeo and Juliet”

”Totul în viață este magie, și magia înseamnă să știi să acționez conform legilor cosmice. Astfel că, pentru ca tu să poți intra în lumea invizibilă conștient, a fost necesar mai întâi să elimini legăturile care te separau de ea, ca, de exemplu, natura ta ignorantă și fumul tău sufocant.
Atunci focul consumă deșeurile interne și energia îți deschide drumul în propriul tău sistem nervos, care este podul întins peste abisul care separă omul de Dumnezeul său intim.”

Jorge Adoun, ”Adonay (roman inițiatic al Colegiului Magilor)”

“Religions are branches from a common trunk – Divine Wisdom.”

Annie Besant, ”Esoteric Christianity”

”Cineva era atât de lacom la mâncare, încât nu mai lăsa nimic pentru ceilalţi comeseni. Într-o zi se aduse la masă un peşte mare şi Zenon îl apucă ca şi cum ar fi vrut să-l mănânce tot. Pe când lacomul se uita la el indignat, Zenon îi zise: ”Ce crezi că simt cei ce trăiesc cu tine zi de zi, când tu nu poţi suporta, o singură dată lăcomia mea?”

Confucius, ”Pilde și cugetări din înțelepciunea popoarelor” (despre Zenon)