”Să-mi cânți cobzar bătrân ceva Ceva ce știi mai bine Că vin ți-oi da și bani ți-oi Și haina de pe mine Că vin ți-oi da și bani ți-oi Și haina de pe mine. Să-mi cânți cobzar bătrân ceva Să-mi cânți și din vioară Că doar s-o isprăvi de acum O viață atât de amară Că doar s-o isprăvi de acum O viață atât de amară. Lăsați-mă lângă pahar De viață nici nu-mi pasă Că sunt copil al nimănui Și n-am nici bani nici casă Că sunt copil al nimănui Și n-am nici bani nici casă. Lăsați-mă în fum să stau În crâșma-ntunecată Să beau, să cânt și-apoi să uit Că am iubit o fată Să beau, să cânt și-apoi să uit Că am iubit o fată”
Ștefan Iordache – ”Magazinul meu de vise”
”Am trăit atâta vreme doar din vise Le-adunam în inimă și le vindeam Le vindeam mereu pe o nimica toată Dar în sinea mea ce mult mă bucuram Când în schimbul unui vis primeam un zâmbet Din acel surâs mai plămădeam un vis Însă lumea s-a schimbat și pe-alte drumuri s-a grăbit Sau poate numai eu am obosit un pic. Refren Închid ușa, sting lumina, trag oblonul și încui Magazinul meu de vise nu mai vinde nimănui Plec cu gândul nu știu încă În Apus sau în Orient Tu iubită află astăzi c-ai fost ultimul client Închid ușa, sting lumina, trag oblonul și încui Magazinul meu de vise nu mai vinde nimănui Plec cu gândul nu știu încă În Apus sau în Orient Ai fost ultimul client. Eu găseam adeseori într-o privire Care se însenina când povestea Bucuria de a merge mai departe Și-alte vise altor inimi le vindeam Le […]