Mircea Vintilă – ”Pământtul deocamdată” (versuri de Adrian Păunescu)

<>

”Timpul vieţii ni-i scurt
Hai să-l facem curat
Trăiesc unii din furt
Alţi doar din ce au dat
Sunt săraci şi bogaţi
Laşii scuipă pe bravi
Voi ce-n lună zburaţi
Pân’ la cer va urcaţi
Pe spinări de noi sclavi.

REFREN
Pe pământ avem de toate
Şi mai bune și mai rele,
bune – rele
Şi-nchisori și libertate
Şi a putea, şi nu se poate
Şi noroi şi stele

Voi ce-n lună plecaţi
Cu ale noastre izbânzi
Nu uitaţi c-aveţi fraţi
Pe planetă flămânzi
Pâinea lor o mâncaţi
Printre stele zburând
Voi degeaba zburaţi
Când cei subdezvoltaţi
Se târăsc pe pământ

REFREN
Pe pământ avem de toate
Şi mai bune și mai rele,
bune – rele
Şi-nchisori și libertate
Şi a putea, şi nu se poate
Şi noroi și stele.

Lumea-i plină de răni
Şi de doctori docenţi
Şi de măşti şi de vămi
Şi de mari inocenţi.
Findcă naşteţi copii
Apăraţi-i luptând
Doborâţi monştrii vii,
Ce d-un veac de vecii
Dolii pun pe pământ.

REFREN
Pe pământ avem de toate
Şi mai bune și mai rele,
bune – rele
Şi-nchisori și libertate
Şi a putea, şi nu se poate
Şi noroi şi stele

Între cei care trag
Şi acei ce sunt traşi,
Nu e loc de vre-un steag,
E o groapă de paşi.
Între ei sunt sudaţi,
Cu un strâmb ideal
Cum sunt bine legaţi
Condamnatul de laţ
Şi biciuşca de cal.

REFREN
Pe pământ avem de toate
Şi mai bune și mai rele,
bune – rele
Şi-nchisori și libertate
Şi a putea, şi nu se poate
Şi noroi şi stele

Fii ai muncii aveţi
Năduşeala pe piept
Cum stă nurca de preţ
Pe-a madamelor piept.
Unii iau alţii fac,
Unii dorm alţii sunt
Între înger și drac,
Trage omul sărac
Înhămat la pământ.

REFREN
Pe pământ avem de toate
Şi mai bune şi mai rele
bune – rele
Şi-nchisori şi libertate
Şi a putea şi nu se poate
Şi ruină şi cetate,
Genii mari şi frunţi tembele,
Vânt ce stă şi vânt ce bate,
Şi martiri dar şi lichele,
Nedreptate şi dreptate
Și a putea şi nu se poate
Şi noroi şi stele.”

Versuri: Adrian Păunescu