”Fiind eu cu multă dorinţă de învăţătură, acolo mi-am găsit dascălii. Erau acolo greci şi jidovi care cunoşteau toată ştiinţa lumii şi aveau taine ale învăţăturii lor pe care oamenii de rând nici nu le bănuiesc. Am fost învăţăcel la ei şi m-am supus lor cu credinţă. De la ei am cunoscut mult adevăr. Iar mai ales două lucruri le-am cunoscut eu bine. Întăi că oamenii sânt fraţi, însă au în ei demonul prostiei şi al neînţelegerii..Şi al doilea că este un singur Dumnezeu asupra tuturora. Fiecare neam se închină altfel şi-i dă alt nume în altă limbă, dar Dumnezeu este acelaşi. Nu limbile pe care le-am deprins mi-au folosit, ci mai cu samă aceste adevăruri. De aceea mă găsesc prietin şi frate cu domniile voastre.
Atât călătorii turci, cât şi cei greci s-au bucurat de aceste vorbe şi au făcut temenele cătră uncheşul meu, mângâindu-şi bărbile.”

Mihail Sadoveanu, ”Nunta domniței Ruxanda”