”Eram să uit, şi mi-a adus aminte muierea; a trimes un copchil după mine… Şi mi-a trimes şi traista cu malai… (Aici zîmbi iar). Ştii povestea omului sarac – când îi face nevasta malai şi i-l pune în traistă şi-l trimete pe ceea lume, să găsească pe Dumnezeu şi să-l întrebe când are să-l scape de sărăcie… Aşa şi eu… Cu acelaşi zîmbet îşi lunecă privirea spre traista cu malai şi cu cepe. Apoi oftă şi privi în juru-i.”

Mihail Sadoveanu, ”Pe drumuri încurcate”