”Cât de frumos îi mai slujeşti iubirii Şi păsul cum i-l desluşeşti. Și eu Voiam să o prefir printre cuvinte, Ca nu cumva să par că sunt pripit… De ce să, fie un pod mai lat ca Nu!? o barcă? cată s-o cunoşti întocmai. Şi atunci o poţi tămădui. Iubeşti? Să-ţi căutăm un ac pentru cojoc…”

William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”