”Când auzea de departe şi stins cântecele atât de frumoase, viaţa ei i se părea chinuitoare fără de margini şi înăbuşitoare.
Ca o pasăre în colivie se zbătea sărmana fată. Iar cântecele, ca vulturul cel sprinten, pătrundeau prin ziduri şi uşi, ajungând la fata care cosea, ţesea şi broda.
Şi fata le dădea voie să intre în casă ca să se mângâie cu ele.”

”Cântecul de dragoste” (poveste chinezească)