”Şi Saian, leul de aur al cerului, intră în umbra peşterii lui din Mastazuba, şi Zubala îşi întinsemantaua întunecată pe boltă, scoţându-şi capul dintre pernele norilor. Îndată pământul fu învăluit în albăstreala nopţii şi fire de beteală poleiră trunchiurile copacilor. Nimic nu mai păstra acum limpezimea zilei, totul fiind părere şi umbră şovăitoare.”

Vladimir Colin, ”Legendele țării lui Vam”