”(…) câștigat cu ce să-mi cumpăr o coajă de pâine și un castravete. Pentru că, o, stăpâne al meu, soarta săracului îl silește să-i fie și foame uneori. Ci foamea, o, stăpâne al meu, nu-i atâta de grea ca umilința! Că și bogatul are parte de destule umiliri, dar nu le îndură cum le îndură săracul, care nu are nimic nici de pierdut, nici de câștigat.”

”O mie și una de nopți”