”Iata ce dilemă am
Te rog ajută-mă să înţeleg: Iubirea ta e tămăduitoare Iubirea ta e o stăpână înţeleaptă Iubirea ta e luminoasă
Iubirea ta e delicată Şi blândă în esenţa ei. Aş îndura cu bucurie Toată această văpaie Toată această dorinţă Tot acest pârjol
Doar pentru iubirea ta.
Dar dacă iubirea ta
Este atât de plăcută Atunci de ce mă răneşte Atât de tare?”

Jalal ad-Din Rumi, ”Am o dilemă”