Povestiri și pilde

O frumoasă și pilduitoare povestire din ”Decameronul” lui Giovanni Boccaccio despre Legea cea adevărată a lui Dumnezeu

 Boccaccio, Giovanni, Povestiri și pilde  Comentariile sunt închise pentru O frumoasă și pilduitoare povestire din ”Decameronul” lui Giovanni Boccaccio despre Legea cea adevărată a lui Dumnezeu
oct. 142024
 

Melchisedec evreul izbutește să scape dintr-o cursă pe care i-o întinsese Saladin, istorisindu-i o poveste despre trei inele. ”După ce Neifile își isprăvi povestea cea mult lăudată de toți cei de față, Filomena, pe voia reginei, începu astfel: – Povestea Neifilei îmi amintește strâmtoarea la care a ajuns o dată un evreu. Or, de vreme ce despre Dumnezeu și despre adevărurile credinței noastre s-a spus mult bine, se cade să vorbim acum și despre faptele săvârșite de oameni, precum și despre feluritele lor întâmplări. De aceea, auzindu-mi povestea, nădăjduiesc că pe viitor veți fi cu mai multă luare-aminte în răspunsurile voastre la întrebările ce vi se vor pune. Trebuie să știți, prietene dragi, că după cum prostia îl nenorocește adesea pe om și-l duce la sapă de lemn, tot așa înțelepciunea îl scapă pe înțelept de cele mai cumplite neajunsuri și-l pune la adăpost de rele. Că prostia îl poateaduce […]

Regele Ciprului, înfruntat de o femeie din Gasconia, din fricos ce era, se preface peste noapte în mare viteaz (povestire din ”Decameronul” lui Giovanni Boccaccio)

 Boccaccio, Giovanni, Povestiri și pilde  Comentariile sunt închise pentru Regele Ciprului, înfruntat de o femeie din Gasconia, din fricos ce era, se preface peste noapte în mare viteaz (povestire din ”Decameronul” lui Giovanni Boccaccio)
sept. 142024
 

”Era rândul Elisei să asculte cea de pe urmă poruncă a reginei, dar ea, fără s-o aștepte, voioasă prinse a zice: – Tinere doamne, se întâmplă adesea ca înrâurirea pe care nu izbutesc s-o aibă asupra unui om mustrările și multele pedepse s-o aibă în schimb o vorbă, nu spusă „ex proposito„, ci azvârlită la întâmplare. Și din spusa Laurettei s-a vădit aievea lucrul acesta, pe care eu socot să-l întăresc acuma cu o altă istorioară, ce-am să v-o spun de îndată. Căci orișice poveste, de-i vrednică, foloase aduce și ca atare se cuvine s-o asculți cu luare-aminte, oricare ar fi povestitorul. Zic, așadar, că-n vremea primului rege din Cipru, după ce sfântul mormânt fu cucerit de Godefroy de Bouillon, se întâmplă ca o nobilă doamnă din Gasconia să pornească în pelerinaj la sfântul mormânt și la întoarcere, ajunsă fiind în Cipru, să fie batjocorită și terfelită de o ceată […]

Povestea unui credincios și a unui jumătate de credincios ai unui șeic faimos

 Povestea unui credincios și a unui jumătate de credincios ai unui șeic faimos  Povestiri și pilde  Comentariile sunt închise pentru Povestea unui credincios și a unui jumătate de credincios ai unui șeic faimos
mart. 072024
 

”Tradiţia sufistă ne arată cele ce urmează. Un sultan a aflat despre un şeic vestit, care trăia în Anatolia şi care avea sute de mii de credincioşi. Speriat de o asemenea putere, sultanul l-a chemat pe şeic la Istanbul şi l-a întrebat: – Ce mi-a fost dat să aud? Că ai sute de mii de oameni gata să moară pentru tine? – Nici vorbă, a răspuns şeicul. N-am decât unul şi jumătate. – Atunci de ce mi se spune că eşti în stare să ridici toată ţara? Să vedem. Toţi oamenii tăi să se adune mâine dimineaţă pe câmp. Lângă cetate. S-a dat vestea că toţi supuşii şeicului aveau să se adune în a doua zi de dimineaţă pe câmp, pentru că şeicul se afla chiar el acolo. Pe un deal din mijlocul câmpiei, şeicul a poruncit să se înalţe un cort. A dus în cort câteva oi, pe care […]

Semnificația banilor explicată unui copil de către părintele său

 Semnificația banilor explicată unui copil de către părintele său  Povestiri și pilde  Comentariile sunt închise pentru Semnificația banilor explicată unui copil de către părintele său
mart. 072024
 

”Un copil evreu l-a întrebat pe tatăl său: – Ce înseamnă banii? – Priveşte, i-a răspuns tatăl. A luat un ciob de sticlă obişnuită şi l-a pus lângă fereastră. Copilul vedea astfel un ciob, ca într-o oglindă, strada, trecătorii, trăsurile. – Acum, a spus tatăl, uite-te bine: am să pun bani pe toată oglinda asta. Am s-o acopăr cu bani. Acum nu mai vezi nimic din ceea ce se petrece în stradă. Nu te mai vezi decât pe tine!” Jean-Claude Carriere (povestire filozofică)

Învățătura lui Nastratin Hogea despe negoț și prietenie

 Povestiri și pilde  Comentariile sunt închise pentru Învățătura lui Nastratin Hogea despe negoț și prietenie
feb. 132024
 

După cât se poate bănui, Nastratin Hogea a dat o grămadă de lecţii (deşi nu se ştie de la cine le-a luat). Un negustor a venit într-o zi la el şi i-a spus: – Îţi propun un târg pe cinste. Împrumută-mă 50 de dinari, din care eu am să fac 70. Câştig curat: 20 de dinari. Zece pentru tine, zece pentru mine. Ce zici? – Într-adevăr, n-ar fi de lepădat, a spus Nastratin, după ce s-a gândit câteva clipe. Eu însă îţi propun un alt târg, mai bun pentru amândoi. – Cum aşa? – Ei bine, iată: îţi dau cei zece dinari. Ţine. Câştigul îl dobândeşti pe loc, fără să fi scos nimic din buzunar. Iar eu câştig patruzeci. Pe deasupra, vezi bine că asta ne scuteşte de toate certurile care însoţesc de obicei un asemenea târg. Jean-Claude Carriere (povestire filozofică)

 Povestiri și pilde  Comentariile sunt închise pentru
feb. 072024
 

”Uneori, învăţătorii sunt cei ce trebuie să ia seama la şcolari, fiindcă învăţătura se poate face şi pe dos. În Grădina cu trandafiri, Saadi ne povesteşte că un om de vază, un vizir, avea un fiu, din nefericire cam fără minte. La dus la un învăţător vestit, căruia i-a spus: – Ai grijă de fiul meu. Poate că se va mai deştepta, cu ajutorul tău. Învăţătorul a luat copilul şi, vreme de luni de zile, s-a tot străduit să-l înveţe. După aceea l-a adus la tatăl său şi i-a spus: – Fiul tău este tot fără minte. Numai că acum sunt şi eu asemenea lui!” Jean-Claude Carriere (povestire filozofică)

Two babies in their mother”s womb: in mother we live

 Povestiri și pilde  Comentariile sunt închise pentru Two babies in their mother”s womb: in mother we live
feb. 072024
 

In a mother’s womb were two babies. One asked the other: “Do you believe in life after delivery?” The other replied, “Why, of course. There has to be something after delivery. Maybe we are here to prepare ourselves for what we will be later.” “Nonsense” said the first. “There is no life after delivery. What kind of life would that be?” The second said, “I don’t know, but there will be more light than here. Maybe we will walk with our legs and eat from our mouths. Maybe we will have other senses that we can’t understand now.” The first replied, “That is absurd. Walking is impossible. And eating with our mouths? Ridiculous! The umbilical cord supplies nutrition and everything we need. But the umbilical cord is so short. Life after delivery is to be logically excluded.” The second insisted, “Well I think there is something and maybe it’s different […]

Să cauți să nu faci rău și pe cât poți să faci bine

 Povestiri și pilde  Comentariile sunt închise pentru Să cauți să nu faci rău și pe cât poți să faci bine
feb. 032024
 

”Trăia odată în nordul Chinei un înţelept care împlinise optzeci de ani. Era cel mai vestit tălmăcitor al învăţăturii lui Confucius, iar faima lui o întrecea cum mult pe aceea a celorlalţi înţelepţi. La o vreme s-a auzit un zvon, care venea din sud, cum că trăia acolo un om şi mai înţelept, cu mintea şi mai ascuţită. Bătrânul înţelept din nord, găsind că era cu neputinţă, a hotărât să pornească la drum pentru a vedea cu ochii lui cum stau lucrurile. Drumul a fost greu şi plin de piedici. După luni şi luni de mers, a ajuns în sfârşit la noul înţelept, s-a dus la el şi i-a spus cine este, iar cei doi au hotărât să-şi arate tot ceea ce ştiau, pentru a vedea care dintre ei este cel mai bun. Bătrânul a început să vorbească. I-a trebuit mai multe ceasuri pentru a înfăţişa, cu calm şi inteligenţă, […]

Cum a învățat un om înstărit ce este răbdarea de la servitorul său

 Cum a învățat un om înstărit ce este răbdarea de la servitorul său  Povestiri și pilde  Comentariile sunt închise pentru Cum a învățat un om înstărit ce este răbdarea de la servitorul său
ian. 252024
 

”Saadi, poetul persan, povesteşte: Un om cu mare faimă avea un servitor cu un chip hidos şi cu fire nesuferită. Nu putea primi nici o poruncă fără să se mânie, se purta grosolan la masă, nu-şi făcea treaba cum se cuvine, se împiedica de oaspeţi şi-şi lăsa stăpânul să rabde de sete. Nici că-i păsa de mustrări şi dojeni, care nu făceau, oricum, decât să înrăutăţească lucrurile. În timpul nopţii, casa răsuna de paşii lui grei şi de zgomotul vaselor sparte. I se întâmpla să arunce găinile în fântână şi să pună mănunchiuri de vreascuri în mijlocul drumului pe unde urma să treacă stăpânul său. Nu te puteai bizui pe el cu nici un chip. Nişte prieteni ai stăpânului l-au sfătuit să se descotorosească de servitorul cel nesuferit şi să caute altul. – Dar de ce? a răspuns stăpânul, zâmbind. Îi datorez servitorului meu o adâncă recunoştinţă, pentru că m-a […]

 Povestiri și pilde  Comentariile sunt închise pentru
ian. 252024
 

”Printre cele mai cunoscute pilde zen găsim acest dialog scurt, atribuit înţeleptului Josshu. Un discipol îl întreabă: – Învăţătorule, binevoieşte şi spune-mi, care este povestea adevărată a buddhismului? – Ţi-ai isprăvit masa? a întrebat înţeleptul. – Da, stăpâne, tocmai acum. – Atunci du-te şi spală vasul.” Jean-Claude Carriere (povestire Zen)

Înțeleptul Govinda și cele două brățări

 Înțeleptul Govinda și cele două brățări  Povestiri și pilde  Comentariile sunt închise pentru Înțeleptul Govinda și cele două brățări
ian. 152024
 

”Tagore spune povestea lui Govinda, marele predicator sikh, care citea cărţile sfinte aşezat pe o stâncă, lângă un râu. Învăţăcelul său, Raghunath cel bogat, s-a înclinat în faţa lui şi i-a dat două frumoase brăţări de aur împodobite cu pietre preţioase. Govinda a luat una din brăţări şi a învârtit-o între degete. Brăţara i-a căzut din mână, a alunecat pe stâncă şi a fost înghiţită de apele repezi. Raghunath a scos un strigăt şi s-a aruncat în apă. A căutat îndelung brăţara, în vreme ce Govinda se cufundase din nou în cărţi. Se făcuse seară când învăţăcelul s-a întors la mal, obosit şi ud. – Dac-ai vrea numai să-mi arăţi unde a căzut, i-a spus el înţeleptului, poate că aş găsi brăţara. Govinda a luat atunci cealaltă brăţară şi a aruncat-o în bulboană, spunând: – A căzut chiar acolo!” Jean-Claude Carriere (povestire filozofică)

Povestea unui om pe nume Mojud și a lumii nevăzute

 Povestiri și pilde  Comentariile sunt închise pentru Povestea unui om pe nume Mojud și a lumii nevăzute
ian. 112024
 

Un om pe nume Mojud ducea o viaţă cât se poate de obişnuită. Lucra la Biroul de Măsuri şi Greutăţi. Într-o zi, a văzut ivindu-se în grădină, în faţa lui, statura lui Khidir, călăuza tainică a sufiştilor. Iar Kidir i-a spus: „„Lasă-ţi lucru. Vino să mă cauţi peste trei zile pe malul râului.„ Mojud s-a dus la şeful lui şi i-a spus ce hotărâre luase. Nu mai dorea să lucreze. Toată lumea din oraş l-a luat drept nebun. Prietenii, familia au încercat în zadar să-l facă să se răzgândească. Curând, fiindcă locul lui de muncă era foarte căutat, Mojud a fost dat uitării. În ziua cu pricina, s-a dus pe malul râului şi s-a întâlnit cu duhul lui Khidir, care i-a spus: „Sfâşie-ţi veşmintele şi aruncă-te în apă.„ Mojud a făcut întocmai fără să crâcnească. Cum ştia să înoate, nu s-a înecat. Un pescar care trecea cu barca pe râu […]

Cocoșatul și predicatorul

 Cocoșatul și predicatorul  Povestiri și pilde, Umor  Comentariile sunt închise pentru Cocoșatul și predicatorul
ian. 112024
 

”Unui predicator îi plăcea să arate că lucrarea Domnului este desăvârşită. Un cocoşat care îl ascultase l-a aşteptat la ieşirea din biserică şi i-a spus: „Zici că Dumnezeu face bine tot ceea ce face, dar uite cum m-a făcut pe mine!„ Predicatorul l-a privit o clipă şi i-a răspuns: „De ce te plângi, prietene? Pentru un cocoşat, arăţi foarte bine!„ Jean-Claude Carriere (povestire filozofică)

Povestea clopoțeilor de vânt

 Povestea clopoțeilor de vânt  Povestiri și pilde  Comentariile sunt închise pentru Povestea clopoțeilor de vânt
dec. 312023
 

”Se povestește că odată, demult, trăia retras în munții din China un maestru. Era vesel tot timpul, le zâmbea tuturor celor care îi ieșeau în cale. Unul dintre elevii lui, curios fiind să afle cum de maestrul este tot timpul fericit, l-a întrebat într-o zi: – Maestre, de unde acest zâmbet continuu pe chipul tău? – De la clopoțeii de vânt, răspunse maestrul. – Cum așa? – De fiecare dată când sună clopoțeii de argint de la poarta mea, mă cuprinde o bucurie fără margini! Înseamnă că vine cineva… Și sosirea cuiva, fie și doar a vântului, mă umple de fiecare dată de fericire… Gândind că ar avea în ei ceva magic, într-o noapte elevul hotărî să fure clopoțeii. Îi duse în casa lui, îi așeză la poartă și aștepta că miracolul să se producă. Dar nu simți nimic când aceștia sunară… Ba mai mult, după o săptămână sunetul clopoțeilor […]

Maestrul Bankei Yotaku și hoțul

 Maestrul Bankei Yotaku și hoțul  Povestiri și pilde  Comentariile sunt închise pentru Maestrul Bankei Yotaku și hoțul
dec. 312023
 

”Călugărul zen Bankei Ytaku obișnuia să strângă în jurul său discipoli din diferite părți ale Japoniei, veniți să mediteze împreună. Într-una din aceste ocazii, unul dintre tineri a fost prins furând. Fapta i-a fost raportată îndată lui Bankei, cu recomandarea că hoțul să fie alungat. Bankei nu a reacționat în niciun fel, preferând să ignore întâmplarea. Mai târziu, elevul a fost prins furând pentru a doua oară, dar maestrului nu a părut să-i pese nici de această dată. Nemulțumiți, ceilalți discipoli i-au adresat o petiție, prin care îi cereau să îl alunge pe hoț, pentru că altfel aveau să plece ei. Bankei i-a chemat pe toți la el, inclusiv pe hoț, și le-a spus: – Voi sunteți cu toții înțelepți. Poate că nici nu aveți nevoie de un maestru, din moment ce știți să distingeți binele de rău și nu comiteți niciodată vreo faptă greșită. În schimb, acest tânăr sărac […]