“Dac-ar da un mort din groapă pentr-un răsărit de lună A sa liniște eternă, eu aș da de voie bună Toate razele de lună, toate razele din soare Să te pot uita pe tine, să simt sufletul că-mi moare.” Veronica Micle, ”Poezii”
“It is impossible to persuade a man who does not disagree but smiles.” Muriel Spark
“Ne scapă mereu câte ceva în viaţă, de aceea trebuie să ne naştem mereu.” Marin Sorescu, ”Iona”
“Pluteau undele unui parfum, ca şi când urmele sufletului ei ar fi rămas să-l ispitească.” Liviu Rebreanu, ”Adam și Eva”
”Aruncă o persoană descurcăreață într-un râu și probabil va ieși din el cu un pește în mână.” (Proverb)
„Îmi este greu să cred că acelaşi Dumnezeu care ne-a dotat cu simţuri, raţiune şi intelect ne-a făurit astfel încât să le uităm menirea.” Galileo Galilei
”Amară pace-aduce dimineaţa. Trist, soarele-şi ascunde-n pâclă faţa. Vom mai vorbi de-amarnica-ntâmplare. Vor fi osânde, fi-va şi iertare . Nicicând n-a fost, şi nu cred a greşi, Mai jalnică poveste-n lumea-ntreagă Decât povestea lui Romeo şi A Julietei ce i-a fost lui dragă.” William Shakespeare, ”Romeo și Julieta”
“No hasty man attains excellence, No impatient man is leaned upon.” Miriam Lichtheim, ”Ancient Egyptian Literature, Volume I: The Old and Middle Kingdoms”
”Născut în lumină, Privirii menit, Pe turnuri de pază Iubesc ce-am iubit. Şi lumea îmi place. Văd totul în zare, Văd lună şi stele, Păduri, căprioare. Şi-n toate zăresc Eterna podoabă. Mă bucur, n-am grabă. Voi, ochi fericiţi Şi limpezi nespus, Voi multe văzurăţi! Şi tot ce e sus Şi tot ce e jos, Oricum ar şi fost, Rămâne frumos.” Johann Wolfgang von Goethe, ”Faust”
“Without us, the harvest would not ripen in the fields; without our millstones the corn would not turn to flour; nor the flour to bread by stirring and baking. Let us then cooperate with nature in its mineral as well as in its agricultural labours, and treasures will be opened to all. Alchemy, we shall see, takes its place in the same spiritual category: the Alchemist takes up and perfects the work of Nature, while at the same time working to ‘make’ himself.” Mircea Eliade, ”The Forge and the Crucible: The Origins and Structure of Alchemy”
”Străinul spuse: ”Adevărul se află în sinceritate Cine nu este sincer Nu-l poate influenţa pe un altul… Numai adevărul interior Permite minţii să acţioneze în exterior; În asta constă valoarea adevărului. Utilitatea sa consistă în a pune Fiecare lucrul la locul său”.” (Tao în aforisme)
”Pe-un pisc. Sus. Numai noi doi. Așa: când sunt cu tine mă simt nespus de-aproape de cer. Așa de-aproape, de-mi pare că de ți-aș striga în zare – numele – i-aș auzi ecoul răsfrânt de bolta cerului. Numai noi doi. Sus.” Lucian Blaga, ”Sus”
”Când auzea de departe şi stins cântecele atât de frumoase, viaţa ei i se părea chinuitoare fără de margini şi înăbuşitoare. Ca o pasăre în colivie se zbătea sărmana fată. Iar cântecele, ca vulturul cel sprinten, pătrundeau prin ziduri şi uşi, ajungând la fata care cosea, ţesea şi broda. Şi fata le dădea voie să intre în casă ca să se mângâie cu ele.” ”Cântecul de dragoste” (poveste chinezească)
”Oricine înţelege că nu toate aceste sunete îi mângâiau urechea; că unele erau plăcute şi alintătoare, iar altele, înspăimântătoare. Sian Vin a aţintit urechea cu mare luare-aminte la cântecele frumoase ale naturii, ocolindu-le pe cele urâte. Dar nu numai că le asculta, ci încerca să le înveţe, să le rostească întocmai. Nu era uşor defel, dar nici nu a fost fără putinţă. Curând-curând a început să cânte şi el precum vieţuitoarele, vânturile şi apele munţilor. De atunci, cântecele îl însoţeau ca nişte prieteni nedespărţiţi în căutarea rogozului pentru foc. Şi din zi în zi, Sian Vin cânta tot mai frumos, tot mai puternic şi tot mai mult.” ”Cântecul de dragoste” (poveste chinezească)
”BENEDICK: Deşteptăciunea ta muşcă tot atît de repede ca gura ogarului; înhaţă numaidecît. MARGARET: Iar a dumitale e ca floreta boantă; loveşte fără să rănească. BENEDICK: Deşteptăciunea unui bărbat, Margaret, nu vrea să rănească o femeie.” William Shakespeare, ”Mult zgomot pentru nimic”
”Dacă vrea iubire, omul se va înfrâna firesc în fapte, vorbe, gânduri de la acele lucruri care pentru cel ce nu trăieşte după legea iubirii sunt scopul principal în viaţă. Se va abţine să agonisească şi să păstreze averi, să obţină onoruri şi glorie, se va abţine de la toate plăcerile care nu sunt accesibile tuturor şi se dobândesc întodeauna de unii în detrimentul altora. Oamenii spun că e greu. Dar spun asta numai pentru că, nesimţind bucuria iubirii, n-o cunosc şi nu cred în ea.” L. N. Tolstoi
”Hallelujah” Melodie de: Gregorian I’ve heard there was a secret chord That David played, and it pleased the Lord But you don’t really care for music, do ya? Well it goes like this, the fourth, the fifth The minor fall, the major lift The baffled king composing „Hallelujah” Hallelujah Hallelujah Hallelujah Hallelujah Well your faith was strong but you needed proof You saw her bathing on the roof Her beauty and the moonlight overthrew ya She tied you to a kitchen chair She broke your throne and she cut your hair And from your lips she drew the Hallelujah Hallelujah Hallelujah Hallelujah Hallelujah Baby I’ve been here before I’ve seen this room, I’ve walked this floor I used to live alone before I knew ya And it’s not a cry that you hear at night It’s not somebody who’s seen the light It’s a cold and it’s a broken Hallelujah […]
”Aşa a fost pământul vremi multe, dar de undeva, din fundul cel mai întunecat al lumii, de acolo unde gândul nostru n-a ajuns încă, s-a ivit Ormag. Şi totul s-a schimbat, căci Ormag e numele spaimei… Nimeni nu ştie cine l-a chemat printre noi. A bătut însă cândva o inimă ticăloasă pe acest pământ, o inimă ascunsă într-un piept ce părea ca al nostru. Inima aceea a şovăit, o, Vam, şi din şovăiala ei s-a întrupat Ormag. Ceva pândea, pesemne, pe fundul lumii noastre şi nespus s-a bucurat când i s-a dat prilejul să pătrundă-ncoace. Atunci s-a ivit pe pământ spaima, numele lui Ormag.” Vladimir Colin, ”Legendele țării lui Vam”
“Do you want to know the world? Then look at it closely. Do you want to like it? Then look at it from afar.” Ion Luca Caragiale
“Atît de frig Mi-e atît de frig, Încît cred că Aș mai putea fi salvată Numai asemenea acelor înghețați Care erau cusuți În burțile animalelor Să se încălzească Și încotoșmăniți bine În șuba îndurerată, Năclăiți în sânge de jivine Mai veneau pe lume o dată. Prea departe de Flăcările din iad, Am înghețat În singurătatea mea îngerească, Dar cine-i în stare Să-și deschidă coastele Ca să mă primească?” Ana Blandiana, ”Ochiul de greier”
