”Ce vrei, să-mi rup din frunte izvorul de lumine
Amăgitori sânt ochii — furi de-ndulciri străine
În porţile acestea a ochilor aibi strajă:
Privire femeiască privire nu-i, ci vrajă.
A sufletului pusnic cetate întărită
Ea cade înainte-i de vînturi răscolită.”

Mihai Eminescu, ”Gruie Sânger”