”Născut în lumină,
Privirii menit,
Pe turnuri de pază
Iubesc ce-am iubit.
Şi lumea îmi place.
Văd totul în zare,
Văd lună şi stele,
Păduri, căprioare.
Şi-n toate zăresc
Eterna podoabă.
Mă bucur, n-am grabă.
Voi, ochi fericiţi
Şi limpezi nespus,
Voi multe văzurăţi!
Şi tot ce e sus
Şi tot ce e jos,
Oricum ar şi fost,
Rămâne frumos.”

Johann Wolfgang von Goethe, ”Faust”