iul. 172020
 

”De n-ai fi tu, atîta sete
s-ar pierde, timpul ar fi gri,
cu fața-ntoarsă la perete
Izvoru-n piatră s-ar opri.

Așa că o adulmecare,
Cu toate pânzele plîngînd,
Câte-o corabie pe mare
Ar luneca numai în gând.

Împovărat doar c-o aripă,
Pe cer, în raiuri somnolente,
Aș fi și eu doar o risipă
A neființei existente.”

Marin Sorescu, ”Cu toate pânzele”

Sorry, the comment form is closed at this time.