Apr 062017
 

Dragii mei dragi,

Când m-am apucat de scris pe acest blog, intenţia mea a fost să fac EFT şi să mă tratez prin scris ca să mă vindec de problema vizitatorului meu nocturn, un fel de prieten imaginar de genul Zburătorului din poveste, despre care sinele meu suprem mi-a zis că e un băiat real cu care sunt sortită să fiu, dar în a cărui existenţă eu nu cred. Nu am găsit niciun sprijin la cei cărora le-am povestit. Şi cine ar putea să sprijine o astfel de poveste, când eu însămi cred că este nebunie. Dar, dintre toţi, terapeuta mea de Reiki are talentul de a pune întrebări potrivite şi de a mă împinge în direcţii bune de mers în aşa fel încât eu să îmi iscodesc cele mai lăuntrice colţuri ale sufletului în găsirea de răspunsuri pentru probleme care mă macină atât de mult. Iar întrebarea care mă frământă cel mai mult este: poate al treilea ochi să mă mintă? sau poate sinele meu suprem să mă păcălească şi să mă arunce într-o direcţie greşită de mers? Şi ca să văd mai bine, scriu şi scriu şi observ ce e în mine. Aşa că am decis să public şi acest dute-vino de mail-uri dintre mine şi terapeuta mea, pentru ca eu să văd şi mai bine.

Iată ce a scris ea.

„Bună fetele,
Dacăvoi vă scuzaţi pentru întârzierea mesajelor eu ce să mai spun?!
am citit şi puţin din blog şi mă bucur mult că ai început să scrii
C. Scrisul e un instument excepţional de eliberare emoţională
pe care tu îl practici cu multă delicateţe, umor şi talent. Dar ce ar
fi să îl condimentezi şi cu nişte furie, frică, tristeţe, neajutorare,
frustrare, durere, judecată emoţională inocentă ca a unui copil rănit?
nu sunt toate astea – cel puţin – acolo înăuntru? De ce să nu îi scrii
şi aşa? recunosc, nu am citit tot…
Nu am acum niciun plan de vacanţa de Paşti dar nu ştiu ce va fi până
atunci. Eu vă aşept cu mare drag.”

Şi iată răspunsul meu:

Bună , M.U. ,

Amân de mai bine de trei săptămâni scrierea acestui mail pe care îl vroiam pe blog , dar pe care nu am avut răbdare să îl scriu . Ca o persoană care a lucrat ca data entry şi care ucidea tastatura pentru că scria foarte repede , chestia asta de acum e aproximativ nesatisfăcătoare şi mă face să nu mai scriu deloc . Dar scrisul , în formula asta , este ca şi croşetatul firului de poliester de tip beteală pe care l-am descoperit anul trecut de Crăciun . Îţi blestemi viaţa şi soarta , te plângi că n-ai avut minte în cap că te-ai apucat de aşa ceva , eşti pe punctul de a renunţa la fiecare nod apărut şi tot aşa . Dar când termini şi vezi sau simţi , în cazul meu , proiectul finalizat , uiţi de tot efortul şi rămâi doar cu profunda recunoştinţă şi mulţumire că ai putut face asta şi că ai dus-o până la capăt . Nu ştiu dacă vorbesc acum despre croşetat , scris , ursit sau viaţă , în general .

Celălalt motiv pentru care n-am mai scris pe blog este pentru că nu am vrut să mai plâng . Amân de aşa multă vreme să abordez nişte subiecte că mi-am făcut un ritual din a găsi scuze în fiecare zi ca să nu scriu . Până la un punct , când a intervenit sinele meu interior şi a făcut cu mine ce ai făcut şi tu în timpul unei şedinţe de m-ai ghidat prin amintirile celulare stocate în corpul meu . Am plâns în noaptea aia până la 6 dimineaţa fără întrerupere, cu horcăituri şi toate cele , deşi toate pe înfundate , în baie , pe întuneric , singură cu sinele meu autentic şi fals deopotrivă . Şi primul dintre cei doi mi-a transmis că sigur vreau să împărtăşesc ce se întâmplă cu mine ,iar interprtarea mea m-a condus la tine . Şi , când mi-ai scris , mi-ai transmis aceleaşi task-uri de îndeplinit la nivel de emoţie pe care le primisem de la sinele meu cu foarte puţin timp în urmă . Inclusiv clipul cu acel sfânt indian a cărui părere este că nu există noţiunea de suflet pereche . Ca de fiecare dată , tu eşti catalizator şi mă îndrumi către ce e bine . Şi , totuşi , dacă rămâneam la Bucureşti şi la Jiko , aş fi defiinţat de mult timp noţiunea de suflet pereche . Doar 0,01 la sută din mine crede în el . Restul de 99,99 la sută este suferinţă activă care vine dintr-o experienţă extrem de dureroasă în ceea ce priveşte sexul opus . Nu cred în geamănul meu spiritual pentru că eu omul , eu femeia am fost molestată , bătută , acostatată , scuipată , înjurată şi batjocorită în fel şi chip de către bărbaţi . Nu cunosc nimic altceva în privinţa lor .

Dar ştii ceva ? Azi îi dau acelei sutimi de credinţă din mine voie să vorbească . Pun binele pe primul loc . Apoi voi lăsa şi răul să se manifeste .

Am decis să îţi scriu ţie pentru că , în cazul tău , am certitudinea că citeşti , dar îţi respect timpul limitat şi nu aştept să îmi răspunzi decât dacă simţi musai nevoia să răspunzi sau dacă ai teme de reflecţie să îmi propui . În plus , imediat cum am citit emailul tău , am primit câteva mesaje de la sinele meu prin imagini , sunet , muzică şi cărţi , ca de obicei . Şi , tot ca de obicei , am fost lăsată să pun singură cap la cap informaţia primită şi să interpretez . Altfel cum mi-aş dezvolta intuiţia dacă tot ce primesc ar fi channeling de tip manual fără posibilitate de … cum ziceau britanicii în emisiunile despre imobiliare , put your own stamp . Fără doar şi poate fiecare dintre noi trăieşte şi experimentează o versiune proprie şi unică de dumnezeire .

Şi iată ce am primit atunci prin al treilea ochi în legătură cu afirmaţiile acelui indian înţelept : ” 1942 ” , ” this is not America ” , ” a deeper shade of soul ” , ” meat puppets ” , ” the church under the Millky Way ” , ‘ fă-mi o favoare ” , ” continuă să fi un adolescent fluorescent ‘ . Da , da , vezi că sunt multe în engleză , dar am primit în felul ăsta şi mesaje în japoneză . Nu glumesc . Când am întrebat cine este , transmiţătorul mi-a răspuns cu următoarele formule : ‘ the mighty mighty Bostones ” [ unde Bostones= Boss Tone sau vocea şefului celui mai barosan } , ” Eye in the Sky ” , ” I alone ” { unde I se citeşte ca eye , altfel spus Singurul ochi care contează } , ” Third Eye Blind ” ” Coco mo ” [ poţi vedea simbolul pe care îl văd eu ? C este o sprânceană , O este un ochi , iar Mo este inversul lui Om , silaba chakrei a şasea . Deci Omul dintre sprâncene aka al treilea ochi . } , apoi am trecut la feminin cu formulele : ‘ I am every woman ” , ‘ 323 ” { înseamnă kundalini şi iertare } , ” Eu sunt şarpele încolăcit de pe spatele tău ” , ” Eu sunt cel ce vorbeşte prin semne din spatele tău ‘ { se referă la mudre } , apoi a urmat formula ‘ Now I am threesome ” { se referă la Sfânta Treime } . Nu m-am putut abţine să nu le împărtăşesc cu tine .

Dar să mă întorc la Calea Lactee şi apoi să îi dau glas acelei sutimi de speranţă .

1942 este un an pe care mi l-am subliniat în cartea ” Daniel Martin ” de John Fawles pe care am ascultat-o anul trecut , după nunta unei foste colege de liceu . I-am croşetat atunci un şal alb cu glugă foarte drăgălaş ca să marcheze mai degrabă sfârşitul copilăriei şi al inocenţei , pentru că se marită , iar căsătoria înseamnă exact ce înseamnă pentru fiecare persoană care face acest pas. Eu nu ştiu ce presupune , dar atunci am zis fraza respectivă . Se întampla chiar când am venit în vară la Bucureşti şi ţi-am adus şi ţie o lucrătură manuală atât de dragă mie . Dar când am ascultat Daniel Martin , mi-am făcut cu ochiul la anul menţionat anterior , pentru ca să aud imediat după aceea aceiaşi frază pe care le-am urat-o celor doi aproape căsătoriţi . Cuvânt cu cuvânt fraza mea era acolo . Dar ştiu că al treilea ochi nu mi-ar trimite referinţa asta degeaba . Aşa că eu trebuie să privesc mai în profunzime . Şi pentru că fraza era în strânsă legătură cu fosta mea colegă care era atunci la două săptămâni de a se căsători , m-am dus în amintirile mele de atunci , la întâlnirea şi la conversaţia cu cei doi . Şi ea m-a întrebat :

– Crezi că mai am timp să mă răzgândesc ?

– Uită-te la faţa lui şi dacă simţi că nu s-ar descurca în viaţa asta fără tine , atunci nu poţi să mai dai înapoi , i-am răspuns eu . În plus , dacă te poate ridica pe sus şi te poate trece pragul , atunci merită să mergi înainte , am adăugat eu .

Sora mea, A., mi-a zis ca cei doi erau foarte degajaţi unul faţă de celălalt , se luau peste picior şi altele asemenea . Sora mea a zis că s-ar simţi jignită dacă ar fi cu cineva şi i-ar vorbi aşa . Nu îmi dau seama nici eu când anume într-o relaţie poţi să faci glume pe seama partenerului şi să le accepţi pe ale celuilalt cu zâmbetul pe buze . Nu îmi dau seama când o frază de genul ” Te-ai cam îngrăşat . Ai făcut un fund cât casa . ” este o jignire sau doar o observaţie făcută din iubire . Ce iubire este în faptul că unul sau una îi ţine contabilitate la defecte de tot felul ?

Dar este precum zice sinele meu interior . Suntem nişte marionte din carne , nişte meat puppets pentru că nu înţelegem rostul ascuns al căsătoriei , acel ” De ce mi-aş petrece TOT restul vieţii cu ACEIAŞI persoană însufleţită de un suflet , altul decât al tău , mai ales când lumea este o baltă imensă din care poţi să pescuieşti babani la discreţie ?”

Este căsătoria în sine un concept inventat fără un scop precis de către mintea umană , aşa cum a fost inventat Facebook-ul , după ce a dispărut hi5-ul din topul preferinţelor pentru reţelelele de socializare ? Tu ai putea spune ‘ ce este hi5? „, iar altul ar putea să zică ” nu poţi , dom’le , să pui căsătoria şi Facebook-ul în aceiaşi oală . Nu zici că faci ciorbă de legume şi pui aripioare în ea , le scoţi după ce au dat gust ciorbii şi insişti că ciorba este tot de legume . De ce este căsătoria sfântă ? De ce , mai bine spus , este călătoria în viaţă cu un alt om , ALTUL decât tine însuţi , sfântă pe toate continentele şi în toate culturile , mai puţin la bigami cărora s-ar putea să le placă prea mult sexul şi , ca atare , lipsa acestuia în timp ce o femeie este la ciclu sau însărcinată sau chiar să aibă o durere de cap pentru că se mai întâmplă şi astfel de nefericiri , să producă mâncărimi şi nervozitate bărbatului , îndemnat astfel de instinct să îşi mai ia o gagică ca să aibă de unde alege . Eu întreb de unde ne vine , celor mai mulţi dintre noi , dorinţa de a trăi viaţa cu un SINGUR alt om ? Vine acest instinct pentru că aşa simt adolescenţii şi a pătruns emoţia asta în ADN-ul uman , aşa cum propune sfântul indian din clipul trimis de tine? Dar stai , conceptul de adolescent şi , mai ales , cel de adolescent depresiv , melancolic şi , mai nou , EMO nu este un produs al secolului al XX-lea , aşa cum este Facebook-ul si cuvântul ” unfriend ‘ ? Dar înainte de acest secol ce a fost ? Înainte să apară Jung şi să înceapă să inventeze concepte şi psihologia însăşi ca să explice fenomenele specifice minţii noastre umane . Înainte ca psihologii să te diagnostice cu schizofrenie paranoidă, dacă tu le zici că ai viziuni să auzi vocile îngerilor pentru că ai al treilea ochi deschis , chestie care ţi-ar fi adus ” job-ul ‘ de profet în Antichitate . În baza acestui concept inventat de psihologie , toţi preoţii , fie că sunt ortodocşi , catolici , hinduşi , musulmani , buddişti , etc., sunt nişte nebuni ,toţi care sunt acum , au fost şi vor fi . Nişte nebuni .

Aşa că eu întreb ce a fost această călătorie pe pământ cu un ALT suflet alături de tine , în vremurile imemoriabile , când sufletul era mai liber şi mai puţin constrâns de conceptul de ” adolescent emo şi suicidal pentru că m-a părăsit iubitul sau gagica ” . Ce ştia sufletul atunci mai bine decât ştim noi acum , noi cei constrânşi în prezent de prejudecăţi de genul ” Ahh , nu s-a măritat încă şi are deja 37 de ani ? Păcat că nu şi-a făcut o soartă şi a rămas fată bătrână . ” Dar eu întreb totuşi ce ne-au lăsat moştenire strămoşii noştri spirituali prin intermediul ADN-ului , atunci când erau cu adevărat iluminaţi , moştenire pe care noi , cei de azi , am denaturat-o în măsura în care sfinţii să se simtă ispitiţi de diavol dacă răsfoiesc o revistă pentru adolescenţi şi citesc conceptul de ” vagin ” , de ‘ penis ” şi de ” sex ‘ , cuvinte care mă îmbujorează până şi pe mine , eu care am fost aproximativ o prostituată din cauza videochat-ului , deşi tot înainte de religii şi dogmă şi ruşine a existat ceva ca sexul sacru sau prostituţia sacră . Şi simt că îmi ard obrajii când mă gândesc că mama are să citească ce scriu acum şi are să se ruşineze de propriul ei instinct sexual . Şi mai ales de al meu , pe care îl vede prea ridicat , ceea ce îi aminteşte de tata şi de acolo nevoia de a merge la psiholog pentru consilirere de cuplu .

Am ajuns , în sfârşit , la formula trimisă de sinele meu . Aici nu este America , ţara cu o rată exagerat de ridicată a divorţului . Şi uite ce poate concepe mintea mea plină de prejudecăţi . Are dreptate indianul din filmuleţ , adolescenţii sunt cei care inventează ideea de suflet pereche , pentru că simt că le lipseşte ceva , ca de exemplu partenerul pe care să îl călărească la comandă , fiindcă în ADN-ul nostru există informaţia moştenită de la strămoşii noştri de acum nici o sută de ani care se luau la 13-15 ani şi care aveau parte de niscaiva activitate sexuală încă de la acea vârstă , fără refularea şi frustrarea de azi care îi determină pe puşti să se uite la ” Eleva porno ” şi la ” Sexy Brăileanca ” pentru că nu au curaj să îi spună „Bună ” colegei sau colegului de şcoală de care le place , de frica unui refuz sau de a nu se face de ruşine , deşi acum un secol simpla simpatie dintre doi puşti ar fi încheiat contractul pentru căsătorie . { puştii sunt acum , copii fără minte , fără direcţie , dar atunci ce erau sclifosiţii ăştia trişti şi dezrădăcinaţi ?} Are dreptate acel indian . Ce ştiu puştii de azi , mai ales când o văd pe aia bună de ZXC şi li se scoală instantaneu ? Ce ştiu puştoaicele de azi că fluturii ăia din stomac nu îl fac pe tipul de la balcon, la vederea căruia nesuferiţii ăştia de fluturi se produc in the first place, sufletul ei pereche menit să nu mai plece în veci de la balcon şi din vizorul suferindei din amor adolescentin .

Îmi amintesc şi acum ce tragedie a fost în viaţa mea când m-a părăsit Creţu’ , când a apărut cu o altă fată la braţ după ce îi ” oferisem ‘ virginitatea mea pe podeaua rece a ONG-ului pe care îl frecventam amândoi . Ce suferinţă , ce tristeţe , după ce ” mă dăruisem lui ‘ , cum aveam eu să ma trăiesc eu fără el , deşi îl uram mai mult decât altceva ? Eu am început cu stângul la capitolul băieţi . Dar să o fi văzut pe prietena mea care l-a iubit în secret pe M. Cum se dădea de ceasul morţii când îl vedea , etc. Acum este cu un pilot de formula 1 din Italia şi , când i-am zis anul trecut că îl caut pe M. pentru că îl visez prea des , mi-a răpunns că ‘ nu m-am mai gândit la omul ăla de zece ani . O prostie din tinereţe . ‘ Dar nici nu mi-a dat aprobarea să îl caut, pentru că noi deţinem drepturi de proprietate asupra altor suflete până în veci vecilor amin, deşi nici măcar nu am vorbit cu acestea măcar o singură dată.

Aşa că asta nu este America , unde fiecare fior şi tresărire a inimii la vederea crush-ului nostru prezent îl face pe acesta să fie legat de soarta noastră pe vecie , deşi aşa ne-ar plăcea să fie . Crush pe care îl urmărim , îl acostăm , îl bombardăm , îl obligăm la nevoie prin şantaj , prin conceperea de copii pe care nu ii vrem să ne ia măcar din datorie morală dacă nu din iubire pentru ca , mulţi ani mai târziu , să ne dăm seama că ne-am distrus viaţa din cauza unui moft , a unei iluzii şi sfârşim prin a divorţa de sufletul nostru pereche , în cel mai fericit caz , dacă nu intervine moartea cauzată de prea mult sânge negru sau chiar crimă , inclusiv cea premeditată .

Acum trec la capitolul personal , pentru că sinele meu suprem nu îmi vorbeşte despre un moft , despre ceva de făcut aşa , în dorul lelii , pentru ca sufletul meu să mai capete un pic de experienţa , dacă TOt mă aflu aici , pe pământ , în momentul de faţă . Mie îmi vorbeşte despre o biserică universală , unde unul se ia cu altul departe de ochii oamenilor , o biserică unde legile universale despre timp şi spaţiu şi altele funcţionează la altă scară . Sinele meu suprem îmi povesteşte despre un punct de origine , un loc unde se ‘ fabrică ‘ sufletele , (a deeper shade of soul) unde se cunosc şi de unde sunt trimise să experimenteze viaţa . Împreună . Şi literalmalmente m-a rugat să îi fac o favoare , să continui să fiu adolescenta din clipul indianului , cea care crede că are o pereche spirituală . Fluorescent se referă la un vers pe care îl tot cânt eu , ” My face radiates with afterglow ” . Dar asta este ceva despre care am să scriu când voi face lista de pro şi contra pentru a avea un suflet pereche . Uite că , de când scriu aici , sinele îmi trimite mesajul ” soul coughing ‘ ca să mă corecteze pentru că fac o greşeală , scuză-mă , zice sufletul , eu nu caut o pereche , ci pe geamănul cu care vreau să mă însoţesc întru frăţie şi iubire universală şi alături de care vreau să mă întorc la Tatăl.

M.U. , nu ştiiu ce să îţi zic despre acea formulare a înţeleptului din clip , potrivit căreia , dacă sinele este all inclusive , de ce al meu avea nevoie de o pereche ca să fie şi cu care să evolueze . Iată ce am primit ca replică de la sinele meu , ” Acea veşnică mişcare ascendentă şi descedentă , într-un cuvânt , viaţa ” . [ da , se referă chiar la actul sexual dătător de viaţă ] . Mă întorc la ” this is not America ” . În acea perioadă ascultasem un interviu luat unui preot american . În timpul interviului fusese afirmat că americanii îl cred pe Iisus ca singurul lor salvator . O grămadă de lume care crede că Iisus a fost conceput imaculat , lume care , totuşi , nu poate crede în suflete gemene , telepatie , proiecţie astrală şi câte şi mai câte . Eu aleg să fiu mai deschisă la minte , dar de un lucru sunt sigură . Nici un sfânt , nici cei mai buni dintre cei buni , nu a scăpat de concepţia prin actul păcătos . Dacă am fi self suficient , ne-am reproduce prin auto-divizare şi nu am mai fi avut nevoie de un tolomac de sex opus ca să facem copii . Dar de ce ne-a lăsat Dumnezeu aşa , în două principii , unul feminin şi altul masculin , când Dumnezeu , putere creatoare infinită , ar fi putut să ne facă după oricare altă formulă aleasă de mintea sa ?Dar suntem aşa .
Mă amuză teribil când aud formulări de genul că viaţa se naşte din iubire şi că viaţa înseamnă iubire. Dar al treilea ochi mi-a trimis imagini atât de diversificate şi mă pregăteşte pentru ce este mai bun dar şi mai rău. Şi, odată, mi-a trimis un clip difuzat ca o ştire. Era un reporter care vorbea din spaţiul securizat al studioului de înregistrări. Plângea de rupea pământul. Imaginile difuzate erau înfiorătoare. Un copil african, de vreo 8 ani, ţinea un coş împletit în mâini şi se plimba pe străzile bombardate, ruinate şi pline de moloz ale unui oraş. Printre dărmături, găsea palme umane retezate de la încheietură. El le culegea şi le punea în coş ca să le îngroape, să le ofere celor sfârtecaţi un fel de înmormântare mai demnă decât acea descompunere completă a cărnii printre cărămizi. Şi cum să nu fie acest copil iubire? Dar cei care au făcut masacrul? Aceştia sunt născuţi tot din iubire? Că mie mi se pare că viaţa se naşte din fecundarea ovului de către un spermatozoid şi, ca atare, iubirea în sine nu este un element necesar pentru crearea vieţii.

Eu una habar n-am de nimic .

P.S.1: Sunt multe lucruri pe care aş fi vrut să le scriu altfel, dar asta e.

P.S.2: A. spune că, deşi, i-a plăcut compunerea mea, nu empatizează în mod deosebit cu emoţia pentru că ea nu a experimentat-o. Vezi? Fiecare suflet are bâzdăcii lui.

P.S.3: Deşi am spus că venim în vizită la sfârşitul lunii, s-ar putea să amânăm. E foarte posibil ca ai noştrii să cumpere o casă şi sa ne mutăm până la 1 mai. Îţi voi mai scrie în privinţa asta.

P.S.4: Intenţionez să public email-urile acestea pe blog. Îţi cer permisiunea să includ şi părţi din răspunsurile tale. Voi trece numele cu iniţiale.

Multi-ethnic men talking to bored woman

Sorry, the comment form is closed at this time.