Feb 012017
 

Bine , tipule . fie , îţi scriu iar . Dar nu de dragul tău , ci de al meu . altfel nu ştiu cum să mai fac EFT şi cum să te conving să mă laşi în pace , să te exorcizez din mine .

Încep cu începutul . Află despre mine că sunt credincioasă . Nu de mers la biserică , ci universal credincioasă . Asta se datoreză expansiunii ambelor mele emisfere cerebrale . Niciuna nu vrea să stea în loc. Dacă am vreo dificultate pe o emisferă , cealaltă încearcă să o updateze . În genere , cele două sunt foarte bune prietene . Apropo , AVC-ul mi-a afectat emisfera dreaptă . Îţi spun toate astea ca să ştii despre mine că mă interesează subiecte ca fizica şi psiholgia cuantică , biol ingineria ,chimia şi … croşetatul . Şi dacă mai vrei să ştii ceva despre mine , află că slujba mea ideală e cea de tâmplăriţă . Şi că mă visez în salopete de muncă , mănuind şurubelniţe şi chei franceze ca pictorii penelul , deşi nici desenul nu îmi este deloc străin . Şi mai află despre mine că , la ultimul test de inteligenţă , IQ-ul meu se află foarte aproape de coeficientul de geniu . Şi cu toate că m-am deschis aşa de mult către conştiinţa , spirit cosmic şi iubire necondiţionată , ţie nu reuşesc să iţi dau încă nicio explicaţie logică , plauzibilă şi satisfăcător rezonabilă pentru emisfera mea stângă , puternic analitică şi realistă . Cea care mă face să alung orice tentativă a vreunui fluture să îşi facă vreun cuib la mine în stomac şi să dea din aripi atunci când mă gândesc la tine .

Îmi eşti mai degrabă antipatic decât simpatic . De la 16 ani , de când te-am văzut prima oară pe bază , cu skate-ul tău si cu comerţul tău cu tenişi şi şireturi şi cu tot , pur şi simplu mi-ai fost antipatic . Dar despre astea scriu altădată .

Sinele meu suprem mi-a comunicat deunăzi că trebuie să îţi scriu în continuare , pentru că ai dreptul să ştii . Să iti scriu mult , cu detalii , ca şi cum scriu fără scop , doar ca să mă aflu în treabă . Dar ştiu deja că scrsul e vindecător şi că are darul de a debloca energiile stagnate în urma unor traume emoţionale şi psihologice . Şi mi-a mai zis să nu îmi fie frică pentru că am sigur un cititor dornic să citească aceste compuneri ale mele . Şi că acesta face page impression pentru că tot dă refresh la pagină , în aşteptare de noi postări . Dar nu ştiu care e lucrul specific pe care trebuie să ţi-l transmit , aşa că nu pot face decât să scriu despre tot , de la începuturi şi până acum . Cum vine şi se simte de la sine .

Încep cu 2015 . Anul trezirii sufletului meu . Şi de când m-am trezit , mi-am amintit că naşterea mea a urmat foarte îndeaproape naşterea unui băiat , cineva asemănător mie ca structură sufletească . De doi ani sunt ca pe jar , în aşteptarea acestei întâlniri . Îmi amintesc şi acum certurile cu mama , când mă trăznea să îi zic că ăsta e scopul vieţii mele . Să îl cunosc pe acest băiat şi să mă iubesc cu el .

– Eşti la fel ca tac-tu , urla ea la mine . Ai sta toată ziua în pat cu un băiat , de parcă asta ar ţine de foame şi de sete . Nu trebuie să îţi câştgi şi traiul ?

Dar dupaă doi ani şi multă informaţie citită , mama a început să înţeleagă . Mărturisirile mele sunt mult prea asemănătoare cu teoria din cărţi ca să nu te convingă . De fapt , problema e că eu sunt cea care nu crede în existenţa ta . A trecut prea mult timp , iar tu nu ai apărut încă , pentru ca eu să cred în tine . În fine .

În 2015, cu toată trezirea şi singurătatea şi amestecul de emoţii , am început să cred că acest tip pe care trebuia să îl cunosc era bunul meu prieten T. , care apăruse la uşa mea din senin după 20 de ani de absenţă . Tip care m-a luat pe sus , m-a dus la nişte terapeuţi foarte cumsecade din Bucureşti care mi-au luat cazul pro bono … Scriu prea mult şi nu la subiect şi am obosit , dar …Ce să mai …după o lună de stat la el acasă , mi-a picat cu tronc . I-am propus , mi-a propus , am acceptat reciproc şi am început ceva cu el care îmi făcea extrem de bine . Minte , corp şi suflet . Deşi ştiam cş nu putea fi de durată . Nu e el de aşa natură să îl vrei doar pentru tine . I-ai tăia aripile , avântul , masculinitatea . El e al tuturor , dar al niciuneia . Chiar şi aşa , tot mi-a picat cu tronc . Asta e natura mea , să îl caut pe cel care are să trezească monstrul sacru din mine . Kundalini e ca un fel de scanner care caută în alţii potenţialul divin şi scânteia trezită a lui Dumnezeu . Şi acest prieten m-a făcut odată să mă propulsez ca o rachetă de pe o bancă în public , chiar în curtea unei biserici . Aşa de neruşinată mă face să mă simt câteodată . Şi tot prin această energie am respins o duzină de alţi candidaţi ca potenţiali parteneri . Şi niciunul nu face ce faci tu din mine atunci când îţi scanez esenţa . Fierb . Tremur şi mă frămât . Şi propria scânteie spune că tu eşti cel pe care îl aştept să ….pună …mâna … pe …. mine .

Mă întorc la Bucureşti , pentru că , prin tot calvarul şi plânsetele din vara acelui an , ceva răzbatea la mine . Numele tău apărea din ce în ce mai des pe buzele mele şi … la finele lui august m-am întors acasă , mai degrabă fericită că ieşisem de sub influenţa celuilalt . Pe la zece septembrie eu , mama şi sora mea am fost la mare , în Eforie Nird . Şi pe 13 septembrie 2015 all hell broke loose .

Era duminică. Tocmai ne întorseserăm de la plimbare pe plajă . Eu eram paranoică pentru că aşteptam să îm vină ciclul şi să îmi strice toată vacanţa . Aşa că orice crampă stomacală era un gong de clopot funebru pentru mine . Şi se mai întâmpla ceva . Nu ştiu dacă tu ştii ce sunt chakrele , dacă la tine sunt deschise , dacă primeşti informaţie prin ele , etc . Dar în ziua aceea , mie mi s-au deschis cerurile prin al treilea ochi şi chakra a şaptea . Şi până nu acept şi nu asiimilez informaţia primită pe cale divină , nu mi-e bine . Informaţia se transforma în gând şi idei şi planuri . Şi ştii ce a venit atunci ? Că rostul meu pe lumea asta este sa fiu mamă . Mama unui copil tare , tare deosebit . Mi-a luat ore întregi ca să acept această posibilitate . Nu credeam că s-ar mai putea , pentru că nu văd şi toate celelalte . M-am dus în baie ca să mă reculeg , să mă răcoresc , să mă calmez . Şi stând acolo pe budă cu toate crampele mele de la ciclu , mi s-a revelat că nu se mai concep copii în mod imaculat şi miraculos ca pe vremea Mariei şi a lui Iisus . Ca atare voi avea nevoie de un băiat pentru reuşita planuli acestuia . Şi aşa mi-am lipit încheietura mâinii drepte de cea stângă , cum fac fraţii de cruce când formeză legături …şi … am zis clar şi răspicat că am un sufllet geamăn . Că acesta e exact ca mine , că îl aştept şi că nu l-am cunoscut încă personal . M-a găsit sora mea după 20 de minute în baie , stând cu capul lipit de chiuvetă pentru că nu puteam să stau în picioare . Cumprinsă şi pătrunsă la distanţă de aura ta . Şi era aşa de bună aura ta, parcă erai acolo cu mine . Cum poţi să te simt aşa de bun şi totuşi să te urăsc aşa de mult ? Şi de atunci te visez lucid pe tine . Pe tine şi doar pe tine . Şi ori de câte ori simt că mă copleşesc ura şi tristeţea faţă de tine , al treilea ochi mi-o arată pe ea , pe copiliţa asta . Si e ruptă din mine . Iar dacă ea trebuie să fie , trebuie să fie şi tatăl , chiar dacă poate n-oi fi tu acela . Iar pielea ei măslinie nu mă convinge că tu eşti . Aşa a început toată povestea asta .

P.S.: Când mă mai vizitezi , spune-mi ” I am the most beautifull boogie man , let me be your favourite nightmare .” Doar aşa , pentru că altfel nu ştiu cum să comunic cu tine .

Sorry, the comment form is closed at this time.