Despre jumătăţi de măsură şi alte probleme amoroase

 Ficţiune mondenă  Comentariile sunt închise pentru Despre jumătăţi de măsură şi alte probleme amoroase
Apr 112016
 
Despre jumătăţi de măsură şi alte probleme amoroase

My Dear, Dacă mă apuc să îţi vorbesc acum despre toate lucrurile care vor urma, e pentru că m-ai văzut dezbrăcată de o duzină de ori deja atunci când vii să mă tragi de picior noaptea şi îmi declari sus şi tare că, dacă ar fi după tine, ai veni mereu la mine să mă iei ca să zburăm spre lună. Dar, vezi tu, nu ştiu dacă eşti chiar tu pilotul pe care îl aştep de atâta vreme. Încă nu-mi dau seama cine eşti tu sau ce eşti pentru mine, deşi marfa pe care mi-o vinzi sub formă de vise mai mult înceţoşate decât altceva, mă face curioasă în privinţa dedesubturilor tale. Mă refer la alea sufleteşti, evident. De 7 luni încoace, de când a început toată treaba asta nouă, nu îmi mai sunt în fire. Nu că aş fi fost vreodată bine, dar acum parcă e prea de tot. […]

Petrecerea arde, arde

 Ficţiune mondenă  Comentariile sunt închise pentru Petrecerea arde, arde
Sep 192015
 
Petrecerea arde, arde

Când Râzvan şi Dani dau câte o petrecere, trebuie să te pregăteşi fizic şi psihic pentru scandal. Întâmplarea face ca cei doi, colegi de grupă la secţia de biochimie, să se fi născut în aceeaşi zi şi în acelaşi an. Ba mai mult decât atât, ăştia doi seamănă atât de bine, încât nu de puţine ori le-am spus că trebuie să fi fost fraţi gemeni, despărţiţi la naştere. Partea nostimă e că unul vine de pe coasta de vest, iar celălalt din cea din est, aşa că prima lor reacţie când s-au văzut întâia oară a fost să se urască de moarte. Ce mai contează ce şi-au făcut unul altuia între timp. Acum sunt fraţi siamezi. De la 7 jumate, în laboratorul de chimie, cei doi se comportă ca şi cum lumea e a lor. Noi ăştilalţi, spectatorii , am poreclit întreaga lor manifestare dimineaţa cu Răzvan şi Dani. Îi […]

Din baie la telefon aș vorbi

 Ficţiune mondenă  Comentariile sunt închise pentru Din baie la telefon aș vorbi
Iun 212015
 
Din baie la telefon aș vorbi

– O iubesc pe Simona Ionescu și aș vrea să o invit la o cafea, mi-a spus Emil într-o seară în timpul uneia dintre vizitele sale obișnuite. – Mai degrabă cred că ai vrea să te culci cu ea, i-am răspuns uitându-mă la el pe sub gene, ușor nedumerită. Emil nu iubea pe nimeni. Decât pe el însuși. În plus, Simona Ionescu era vecina mea de la etajul 2. O bătrânică de 69 de ani. Așa că nu m-am putut abține să nu mă întreb dacă începuse sau nu să-și piardă mințile de la atâta fumat. Bănuiesc că e mai potrivit să zic că Emil era afumat. Dar, în seara aceea, nici măcar nu începuserăm. Avea o voce foarte serioasă și se uita fix la perete, încât nici nu-mi dădeam seama dacă glumea sau nu. Am lăsat, așadar, aparatul de rulat hârtia pe masă și m-am apropiat de el, lucru […]

Când noaptea e pe tocuri

 Ficţiune mondenă  Comentariile sunt închise pentru Când noaptea e pe tocuri
Feb 212015
 
Când noaptea e pe tocuri

M-am trezit, ca de obicei, mult prea devreme. Și, ca de obicei, habar nu aveam cum am să pierd cele zeci de minute până avea să sune alarma de la ceas care avea să declanșeze blestematul de radio și, implicit, vreo melodie la modă. M-am decis, în cele din urmă, să pierd cele 30 de minute stând întinsă în pat și uitându-mă aiurea la petele de pe tavan. Le-am fixat atât de mult cu privirea, că, zău, am început să cred că semănau cu un fel de hartă și că puteam să recunosc Brasil și India pe ea. Nu mai are importanță cum mi-am petrecut în cele din urmă dimineața. Poate, totuși, v-ar plăcea să știți că, de obicei, merg singură pe drum până la piață și că nu-mi doresc ca cineva să fie lângă mine atunci când fac treaba asta. Poate v-ar mai plăcea să știți că la colțul […]